Articolul prezinta punctele de referinta ale dezvoltarii emotionale a copilului la varstele de 1, 2,

1 an

Indata ce incepe sa mearga, copilul isi largeste sfera de actiune exponential, fiind capabil sa exploreze mediul de unul singur. In prima faza, copilul va avea stari alternate de totala independenta fata de parinte sau dependenta extrema. Copilul de un an depune un efort substantial in dezvoltarea conceptului de sine si indata ce va intelege ca el si parintii sunt persoane separate va incepe sa manifeste ideea de posesiune asupra anumitor obiecte. Copilul devine de asemenea constient ca poate emite anumite doleante si ca poate refuza anumite cerinte. O data cu dezvoltarea ideii de sine apare si frica de abandon. Copilul constientizeaza ca depinde de parinte, ca parintele ii confera siguranta si putere. Aceasta frica de a fi separat de parinte se manifesta preponderent in jurul varstei de 18 luni. 2 ani Starea emotionala a copilului de 2 ani este foarte fragila, pot aparea schimbari bruste de la ras la plans, aparent fara nici un motiv. Copilul incearca sa-si controleze sentimentele, impulsurile si actiunile. Este curios si nerabdator sa afle cum functioneaza fiecare lucru desi inca nu poseda destula indemanare pentru a realiza acest lucru in siguranta, fara a se accidenta. De aceea va petrece cea mai mare parte a timpului testand limitele mediului si ale persoanelor din anturaj. La aceasta varsta copilul invata care sunt termenii relatiei lui cu celelalte persoane si incepe sa-si controleze pornirile. In timp ce se poate controla foarte bine cu alte persoane, tie, ca parinte, iti poate rezerva cea mai mare parte a acceselor de personalitate. Pe de alta parte, faptul ca nu investeste usor incredere in alte persoane il poate face sa fie rezervat in lipsa dumneavoastra. 3 ani La aceasta varsta, frica de separare fata de parinte incepe sa se diminueze, dar este posibil sa te confrunti cu accese de plans in primele zile de gradinita. Este normal pentru copil sa reactioneze confuz la schimbarea de mediu. Copilul are la aceasta varsta o fantezie deosebita, poate crea in imaginatia sa personaje si evenimente fictive, unele stabile si speciale, altele variabile de la zi la zi. Se poate de asemenea atasa de o anumita mascota. Copilul va trece cu usurinta de la real la fantastic, uneori va insista ca e un anumit personaj sau animal si se va comporta ca atare (am intalnit un copil care credea ca este caine - aveau in casa vreo 3 caini - latra, insista sa manance dintr-un bol la fel ca si ceilalti caini din casa). Selecteaza cu grija sursele informative la care are acces copilul, anumite filme pot fi prea violente pentru un copil de 3 ani. 4 ani De la aceasta varsta, abilitatea copilului de a discerne realul de fantastic va evolua considerabil. Va incepe sa refuze categoric sa indeplineasca anumite cerinte, pe un ton ironic uneori. Desi este greu de acceptat, acest comportament este in fapt o evolutie dorita. Copilul isi manifesta astfel autoritatea si testeaza limitele propriei independente. Increderea in sine se accentueaza, copilul nu mai este la fel de timid in conversatiile cu adultii, isi spune parerea in diverse situatii. De asemenea, copilul incepe sa fie constient de diferenta dintre sexe si de propria sexualitate, incepe sa-si exploreze organele genitale si sa fie curios de partile intime ale altor copii.